top of page

Mausoleul din Halicarnas (azi Bodrum, Turcia) a fost opera arhitecților Pytheos și Satyros și a sculptorilor Scopas șiTimotheos. Mausoleul poartă numele guvernatorului local Mausol, care a fost guvernatorul (satrapul sau regele) provincieielenistice Caria (377-353 î.Ch.) pentru care fusese destinat, ca mormânt-templu. Acest monument arhitectural a fost considerat una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.

Regiunea, importantă din punct de vedere strategic pentru navigaÈ›ia din Mediterana orientală, era adeseori teatrul unor conflicte militare. ÃŽn anul 556 Ã®.Ch., regele Persiei Cyrus al II-lea a cucerit această zonă, care îi oferea acces direct la mare. Imperiul său se întindea la est până la fluviul Indus, la nord până la țărmurile Mării Negre È™i la sud până la Oceanul Indian. Imperiul nu putea sa aibă un guvern centralizat, din cauza situaÈ›iei mijloacelor de transport È™i de comunicare din acea vreme. Regii perÈ™i puneau în locul lor un guvernator regional, numit satrap. ÃŽncepând din anul 377 Ã®.Ch., satrapul Mausol guverna Caria, regiunea de coastă, din sud-vestul Asiei Mici. Tatăl sau, satrapul Hekatominos, contribuise la înflorirea economică aportului Halicarnas. Mausol a continuat extinderea acestei capitale de provincie. De asemenea, s-a îngrijit să lase moÈ™tenire oraÈ™ului un monument nepieritor, în amintirea tatălui său È™i a sa, pe locurile unde ei au funcÈ›ionat ca guvernatori. Prieten al culturii elene, el i-a chemat pe arhitecÈ›ii Satyros È™i Phytheos È™i pe sculptorii Scopas È™i Timotheos, toÈ›i din Grecia.

Mausoleul din Halicarnas: Text
Screenshot 2022-01-11 at 18.34.40.png
Mausoleul din Halicarnas: Image

Ei s-au deosebit de ceilalÈ›i concurenÈ›i prin proiectul lor, pe cât de neobiÈ™nuit, pe atât de impunător: nu au conceput un monument scund, tradiÈ›ional în Grecia, ci o construcÈ›ie foarte înaltă. Mausol nu a putut însă să vadă terminat mausoleul său. El a murit în anul 353 Ã®.Hr. Văduva sa, Artemisa, care îi era È™i soră, a continuat lucrările începute, nu fără intenÈ›ia de a ridica un monument È™i pentru ea însăși. De aceea, pe cvadriga ce urma să încoroneze monumentul s-au construit statuile cuplului princiar, Mausol È™i Artemisa. Artemisa nu a trăit destul de mult pentru a vedea opera terminată. A murit la doi ani după soÈ›ul È™i fratele ei. ArhitecÈ›ii au continuat construcÈ›ia până la sfârÈ™it (335 Ã®.Hr.), realizând un monument È™i pentru propria lor glorie, considerat mai târziu ca una din minunile lumii antice. Pe un soclu Ã®nalt, cu cinci trepte, cu dimensiunile de 39 m lungime È™i 33 m lățime, se gasea un suport lung de 33 m, lat de 27 m È™i înalt de 22 m. Pe acesta se înălÈ›a templul funerar propriu-zis, susÈ›inut de 39 de coloane, având 39 m fiecare (singura parte ce amintea arhitectura greaca tradiÈ›ională). Imediat deasupra acoperiÈ™ului se mai inălÈ›a o piramidă cu 24 de trepte, pe al cărei vârf trunchiat era aÈ™ezată cvadriga. Cu o înălÈ›ime totală de 49 m, mausoleul ar fi putut echivala în zilele noastre cu o clădire cu 16 etaje. Mâna omului nu a distrus cel mai celebru monument funerar al antichității, al carui nume a devenit generic pentru toate marile morminte construite mai tarziu. Marii cuceritori, cum ar fi Alexandru cel Mare, care a cucerit oraÈ™ul Halicarnas în anul 334 i.Ch., au cruÈ›at monumentul È™i l-au tratat cu respect. De-abia in secolul al XII-lea d.Ch., un puternic cutremur a distrus monumentul, rezervându-i o soartă tristă, cea de carieră pentru construirea castelului fortificat Sf. Petru al CruciaÈ›ilor IoaniÈ›i (în sec. XVI).

Resturile Mausoleului din Halicarnas, aflate în partea de nord a oraÈ™ului Bodrum (la cca 1 km de centru) sunt cuprinse într-un muzeu în aer liber, fiind accesibile publicului.

Mausoleul din Halicarnas: Text
Screenshot 2022-01-11 at 18.36.08.png
Mausoleul din Halicarnas: Image
bottom of page